Transmiterea pestei porcine africane prin intermediul furajului

Amenințarea continuă reprezentată de pesta porcină africană (PPA) necesită controlul tuturor căilor posibile de transmitere a PPA. Procesul de fabricare a furajelor poate fi un vector suplimentar de răspândire a virusului, așa cum a fost cazul diareei epidemice porcine (PED) în SUA în 2013.

Pentru a evalua importanța biosecurității într-o fabrică de furaje în ceea ce privește transmiterea unor virusuri precum PEDv și virusul PPA, acest studiu analizează contaminarea virală a 18 zone implicate în procesul de fabricare a furajelor. Aceste zone sunt clasificate în: suprafețe cu contact cu furajele, suprafețe fără contact la o distanță de 1 m, suprafețe fără contact la peste 1 m distanță și suprafețe de tranziție (tălpile cizmelor manipulatorilor).

Înainte de inocularea materialului virusat, s-a utilizat un lot de control negativ, urmat de producerea unui lot de control pozitiv, în care 530 ml de virus PPA (2,7 × 106 TCID50/ml) au fost amestecați cu 4,7 kg de furaje, care, la rândul lor, au fost amestecate cu alte 20 kg de furaje, iar concentrația finală a inoculatului a fost de 5,6 × 104 TCID50/g PPA. După acest lot de control pozitiv, au fost produse patru loturi ulterioare de furaje pentru a evalua persistența virusului după procesul de producere a unui furaj contaminat.

S-au prelevat probe din diferite zone și s-au analizat prin testare PCR. După cum se arată în tabel, suprafețele cu furaje de control negativ au fost negative pentru prezența virusului în toate punctele testate. Cu toate acestea, atât lotul de control pozitiv, cât și cele patru loturi ulterioare au fost pozitive pe toate suprafețele.

Tabel: Efectul interactiv al lotului de furaje și al zonei asupra detectării virusului pestei porcine africane (PPA) în timpul fabricării furajelor inoculate cu virusul

Studiul arată că trebuie asigurată siguranța materiilor prime utilizate în procesarea furajelor și că trebuie garantată curățarea și dezinfectarea corespunzătoare a elementelor implicate în întregul proces de fabricație. O altă constatare importantă este că tălpile cizmelor lucrătorilor conțineau o cantitate mai mare de ADN de PPA în comparație cu orice altă zonă eșantionată.

Sursa: Evaluarea distribuției virusului pestei porcine africane în mediul unei fabrici de furaje în urma fabricării de furaje inoculate
C. Grace Elijah1, Jessie D. Trujillo1,2, Cassandra K. Jones3, Natasha N. Gaudreault1,2, Charles R. Stark4, Konner R. Cool1,2, Chad B. Paulk4, Taeyong Kwon1,2, Jason C. Woodworth3, Igor Morozov1,2, Carmina Gallardo5, Jordan T. Gebhardt1, Jürgen A. Richt1,2
1 Department of Diagnostic Medicine/Pathobiology, College of Veterinary Medicine, Kansas State University, Manhattan, Kansas, United States of America, 2 Center of Excellence for Emerging and Zoonotic Animal Disease, Kansas State University, Manhattan, Kansas, United States of America, 3 Department of Animal Sciences and Industry, College of Agriculture, Kansas State University, Manhattan, Kansas, United States of America, 4 Department of Grain Science and Industry, College of Agriculture, Kansas State University, Manhattan, Kansas, United States of America, 5 Instituto Nacional de Investigación y Tecnología Agraria y Alimentaria, Animal Health Research Centre, Madrid, Madrid, Spain

Comentariile PIC

Adrián López, Serviciile Tehnice PIC Europa de sud

Într-un sector din ce în ce mai globalizat, biosecuritatea este elementul cheie pentru a proteja starea de sănătate a fermelor împotriva bolilor răspândite la nivel mondial, cum ar fi PED și PPA. Prin urmare, orice punct critic care prezintă un risc trebuie controlat și redus la minimum, de exemplu, furajele cu componente de origine porcină pot fi un punct de intrare important pentru virusul din fermă. Pe de altă parte, fabricile de furaje trebuie să se asigure că materiile prime sunt sigure și că nu există nicio contaminare pe parcursul întregului proces de fabricație. În mod similar, operatorii implicați în procesele de fabricare a hranei pentru animale pot reprezenta un risc serios pentru posibila răspândire a virusului și, prin urmare, trebuie să existe proceduri de lucru pentru a reduce acest factor de risc.

Prin urmare, este necesar, de asemenea, să existe un plan de detectare timpurie a virusului în fabricile de furaje, împreună cu un sistem bun de trasabilitate pentru a acționa rapid în cazul oricărei suspiciuni. Curățarea și dezinfectarea eficientă a tuturor elementelor implicate în procesul de fabricație este esențială, având în vedere răspândirea de neoprit a PPA din cauza persistenței virusului în elementele sistemului după un lot contaminat.

În concluzie, acest articol plasează fabricile de furaje drept un punct cheie în lupta împotriva răspândirii PPA.

Articol publicat inițial în «Investigación Comentada – SUIS»