Cercetările anterioare au arătat că creșterea consumului de furaj după înțărcare la scroafele cu o condiție corporală precară poate îmbunătăți performanța reproductivă. Obiectivul acestui studiu a fost acela de a determina efectul nivelului de consum de furaj de la înțărcare până la montă la scroafele cu o condiție corporală bună asupra performanței reproductive ulterioare.
638 de scroafe din cadrul fiecărei categorii de paritate (P1, P2, P3 etc.) au fost repartizate aleatoriu pe unul dintre cele trei programe de furajare după înțărcare și au fost mutate în compartimentul de înțărcare pentru a evalua efectul consumului de furaj după înțărcare asupra performanței reproductive a scroafelor.
Programele de furajare au fost: 2.7 kg de furaje/zi, 3.6 kg de furaje/zi și 5.5 kg de furaje/zi.
Scroafele incluse în studiu au avut un scor al condiției corporale (BCS) ≥ 2,75 (pe o scară de 5 puncte, 3 fiind condiție corporlă ideală) și au avut o durată de lactație între 18 și 23 de zile. La înțărcare, scroafele au fost grupate în funcție de ciclul de înțărcare și de ziua înțărcării, iar apoi au fost repartizate aleatoriu pe unul dintre cele trei programe de furajare. Rețetele furajere pentru studiu au avut la bază porumb, soia și DDGS. Acestea au fost formulate astfel încât să conțină 0.55 % lizină digestibilă standardizată (SID) și 13.4 MJ ME/kg. Toți ceilalți nutrienți au respectat sau au depășit cerințele nutriționale (NRC) pentru scroafele gestante. Toate scroafele au fost hrănite cu două tainuri egale pe zi, cu acces liber la apă. Programele de furajare propuse au fost menținute până în prima zi de montă. După inseminare, scroafele au fost furajate cu 1.8 kg de furaj/zi pe toată durata gestației. Au fost evaluate efectele principale ale parității și ale programului de furajare propus, precum și interacțiunile dintre cele două. La acești parametrii, variațiile nu au fost semnificativ diferite între programe (2.7, 3.6 sau, respectiv, 5.5 kg).
Tabelul: Nivelurile de furajare în timpul intervalului înțărcare-montă și performanța reproductivă
a Diferență semnificativă
b Nicio diferență semnificativă
În concluzie, la scroafele cu o condiție corporală bună la înțărcare, nu a existat niciun beneficiu în ceea ce privește ratele de concepție sau de fătați vii în ciclurile ulterioare atunci când au fost furajate cu peste 2.75 kg/zi.
Sursa: A. Graham, K. J. Touchette, S. Jungst, M. Tegtmeyer, J. Connor și L. Greiner. Impactul nivelului de furajare după înțărcare asupra intervalului de înțărcare până la apariția estrului, a ratelor de concepție și de fătare și a performanțelor ulterioare de fătare.
Observațiile PIC
Pablo Magallón & Patricia Blanco, Servicii tehnice PIC Europa de Sud
Furajarea corectă în intervalul înțărcare-montă (WTS) este foarte importantă pentru performanța reproductivă ulterioară a animalelor. În acest studiu am încercat să găsim beneficiile administrării unei cantități mai mari de furaj în timpul intervalului WTS la scroafele cu o condiție corporală (BC) bună după înțărcare și am constatat că nu există niciun beneficiu în varianta de furajare cu peste 2.7 kg/zi, deoarece performanța animalelor a fost similară în ceea ce privește parametrii studiați. Furajarea în timpul WTS este importantă, dar furajarea în timpul lactației, în special în ultima treime a lactației, este cea care începe să determine modul în care scroafele vor avea performanțe în următorul ciclu.
Acest studiu a fost realizat doar pe o populație de animale cu o condiție corporală bună (2.75 din 5.3 fiind ideal).
Dacă evaluăm condiția corporală a scroafelor chiar înainte de fătare și după înțărcare, putem observa pierderea de condiție corporală pe care aceste animale au suferit-o în timpul perioadei de lactație. Studii recente au arătat că pierderea condiției corporale în timpul lactației este mai importantă decât scorul condiției corporale la înțărcare. Prin urmare, animalele cu o condiție corporală bună la înțărcare pot prezenta performanțe reproductive slabe dacă au intrat la fătare cu un exces de condiție corporală și au suferit o pierdere semnificativă de condiție corporală. În orice caz, menținerea unei condiții corporale bune la mai mult de 90% din efectivul de animale și o furajare adecvată în conformitate cu genetica, managementul și condițiile sunt decisive pentru a obține o performanță reproductivă bună a scroafelor. Pentru a realiza acest lucru, este necesar să menținem în fermă rutina de analiză a condiției corporale a efectivului în momente critice (fătare, înțărcare și prima treime a gestației) și să folosim instrumente de măsurare obiective și ușor de utilizat, cum ar fi Caliper.
