Subiectul „fătărilor libere” a fost larg răspândit în dialogul social și politic. Se așteaptă ca, până în 2035, legislația să impună ca tuturor scroafelor să li se ofere sisteme libere de fătare.
Cooperare de succes între știință și practică
Vestea bună este că spre deosebire de multe alte decizii politice, există o bună cooperare și sprijin pentru proiectele științifice în domeniul zootehniei. În plus, sunt sprijinite fermele model care au făcut deja conversia spre fătarea liberă. Experiența acestor fermieri poate fi apoi folosită ca bază pentru orice proiecte viitoare de conversie. Este important să stabilim acum cursul acțiunilor viitoare.
O gamă largă de opțiuni deja disponibile
Să ne concentrăm pe veștile bune deja menționate și pe faptul că sistemul de fătare liberă este posibil și s-a dovedit nu numai că funcționează din punct de vedere economic, dar poate duce la o mai mare bunăstare a scroafelor și la satisfacție profesională pentru fermier.
Dr. Irena Czycholl, medic veterinar, expert în bunăstarea și comportamentul animalelor este implicată în diverse proiecte de cercetare pe tema „sistemelor de fătăre liberă”.
Ea este implicată în testarea practică a noilor sisteme de fătare și în gestionarea corectă a acestora, evaluând factorii de bunăstare a animalelor, în special sub aspectul comportamentului matern, pentru a înțelege mai mult și mai bine acest lucru. Opțiunile disponibile în prezent pe piață sunt la fel de diverse ca și proiectele de cercetare.
Până acum, au prevalat boxele de fătare care permit mișcarea scroafei, concepute diferit. Aceasta înseamnă că scroafa rămâne fixată în boxă în timpul fătării, dar boxa poate fi deschisă, astfel încât scroafa să aibă mai multe posibilități de mișcare după fătare. „Trebuie să adaptăm sistemul cât mai bine posibil la nevoile animalelor, astfel încât să funcționeze bine”, spune expertul.
De exemplu, începutul și sfârșitul imobilizării pe termen scurt în boxele care permit mișcarea scroafelor trebuie să fie setate corespunzător. La început, scroafa trebuie să aibă posibilitatea de a-și exprima comportamentul de construire a culcușului. S-a dovedit că acest lucru are un efect pozitiv asupra procesului de fătare, asupra vitalității purceilor și, de asemenea, asupra numărului de purcei înțărcați. Iar sfârșitul restricției de mișcare pe termen scurt nu trebuie să se bazeze pe un plan fix, ci pe comportamentul scroafei. De exemplu, studiile arată că deschiderea tuturor boxelor dimineața poate duce la creșterea agitației, pe de o parte din cauza a ceea ce se întâmplă în boxele învecinate și, pe de altă parte, din cauza agitației cauzate de procedurile uzuale din fermă. Cel mai bine este să deschideți boxele individual atunci când scroafa este calmă, nu când este agitată, când toți purceii sunt activi, s-a stabilit o ordine de alăptare și purceii folosesc culcușul scroafei ca zonă preferată de odihnă.
În prezent, sunt în curs de cercetare sisteme automate de gestionare a deschideri boxelor. Din punctul de vedere al expertului în comportament, mai sunt încă multe de cercetat în ceea ce privește acceptarea purceilor în culcuș. „Porcii se orientează puternic cu ajutorul simțului olfactiv care este mult mai bine dezvoltat decât la noi. Un feromon matern duce la o legătură puternică între mamă și pui și este implicat, printre altele, în orientarea purceilor spre mamelon. Noi ne așteptăm ca purceii să se îndepărteze în mod independent de aceste mirosuri familiare către o zonă caldă, dar fără miros.” Mai multe proiecte științifice actuale sunt în desfășurare pentru a înțelege mai bine comunicarea olfactivă la porci. În viitor, mirosurile ar putea indica purceilor drumul spre cuib și i-ar putea ajuta să accepte mai repede cuibul.
Cum poate sprijini ameliorarea genetică?
Și ce face acum PIC pentru a-și sprijini clienții?
„Pe lângă luarea în considerare a comportamentului în managementul fermei, este vorba, desigur, și de faptul că fermierii au nevoie de o scroafă cu care acest sistem poate funcționa. Cuvintele cheie aici sunt membre și picioare bune, abilități materne, purcei sănătoși și activi. Toate aceste puncte sunt luate în considerare în evaluarea valorii de ameliorare la PIC, iar succesele sunt măsurabile. Chiar și în sistemele cu fătare liberă.” DR. CRAIG LEWIS, RESPONSABIL PENTRU DIVIZIA „GENETICĂ” A PIC DIN EUROPE
Dar cum rămâne cu instinctul matern și caracterul echilibrat absolut necesare scroafelor?
„Și aici ne confruntăm cu obiective contradictorii de care trebuie să ținem cont”, explică Czycholl și Lewis.
„Un instinct matern bun înseamnă, de asemenea, că o scroafă își apără purceii, adică are un anumit potențial de agresivitate. Dar, bineînțeles, nu ne dorim acest lucru în ceea ce privește siguranța la locul de muncă. Cu toate acestea, în trecut am demonstrat cu mult succes cum obiectivele aparent conflictuale pot fi luate în considerare împreună în evaluarea valorii de ameliorare. Implementată corect, aceasta este, în cele din urmă, calea durabilă. Obiectivele de ameliorare privind mărimea cuiburilor și greutatea la fătare pot fi menționate ca exemplu. Pentru o lungă perioadă de timp, aceasta a fost o contradicție. Dacă erau fătați mai mulți purcei, aceștia erau mai mici în greutate. Prin aplicarea corectă și țintită a indexului de selecție, inclusiv a instrumentelor genomice și a unei varietăți de date, PIC a reușit să crească numărul de purcei fătați vii și, în același timp, să crească greutatea medie la fătare, ceea ce, desigur, merge mână în mână cu o vitalitate sporită a purceilor”, detaliază Craig Lewis.
Principala problemă este fenotiparea corectă, adică măsurarea obiectivă din punct de vedere științific a ceea ce avem de fapt și dorim să ameliorăm. În special în ceea ce privește comportamentul, aceasta este întotdeauna o provocare enormă, deoarece comportamentul este influențat de aproape orice: de potențialul genetic, de condițiile de microclimat, de condițiile de cazare, de experiențele anterioare pe care animalul le-a avut și le are de-a lungul vieții sale, de grupul în care trăiește animalul și așa mai departe.
CONFERENȚIAR PRIVAT DR. IRENA CZYCHOLL, MEDIC VETERINAR SPECIALIST ÎN COMPORTAMENT, EXPERT ÎN BUNĂSTAREA ȘI COMPORTAMENTUL ANIMALELOR, IMPLICATĂ ÎN DIVERSE PROIECTE DE CERCETARE PE TEMA „FĂTĂRILOR LIBERE”.
De exemplu, există o întreagă gamă de teste comportamentale care se presupune că descriu instinctul matern. Cu toate acestea, am reușit să demonstrăm că diferite teste comportamentale efectuate în medii diferite măsoară aspecte complet diferite și că nu există „instinctul”, ci că, dimpotrivă, trebuie să se distingă diferite subdomenii ale comportamentului maternal. De exemplu, există scroafa care tinde să aibă grijă de un purceluș aflat în dificultate și o alta care preferă să aibă grijă de restul cuibului. Apoi, există una care alăptează mai mult și alta care construiește un culcuș pentru purcei deosebit de bun. Nu putem spune care dintre ele este „mama cea mai bună”. Acest lucru trebuie să fie luat în considerare în măsurarea obiectivă din punct de vedere științific.” DR. IRENA CZYCHOLL
În cadrul unui studiu, a fost utilizată o așa-numită analiză factorială pentru a investiga ce anume măsoară de fapt diferitele teste comportamentale privind instinctul matern. Cu ajutorul unei „analize factoriale”, multe variabile inițiale pot fi combinate în câțiva factori, presupunând că variabilele inițiale măsoară în parte lucruri similare. Aceste similitudini sunt filtrate și fiecare dintre ele este prezentată ca un factor separat. În acest fel, pot fi utilizate variabile care nu sunt direct accesibile la măsurare.
Utilizând factorii identificați, cercetătorii au reușit să identifice cel puțin patru componente ale comportamentului matern: Comunicare, Contact, Îngrijire și Conectivitate.
Diferite teste comportamentale măsoară diferite componente comportamentale
De asemenea, se arată că diferitele teste comportamentale măsoară diferite componente ale comportamentului matern în condiții diferite.
Utilizarea acestor descoperiri științifice pentru creșterea animalelor este un proces în curs de desfășurare. Echipa de specialiști din cadrul PIC contribuie, de asemenea, la acest proces. Dr. Eric Psota s-a specializat în acest domeniu în creșterea porcilor, iar PIC a reușit să îl recruteze de la Universitatea din Nebraska pentru a consolida echipa. Pe lângă subiectele „Managementul boxelor de fătare în sistem liber” și „Înregistrarea automată a diferitelor componente ale comportamentului matern” (în condiții practice), de exemplu, comportamentul de a sta culcat și așa-numitul „comportament de rostogolire”, care reprezintă un risc deosebit pentru purcei și care se pare că are o componentă genetică, se numără printre subiectele actuale la care se lucrează la PIC cu ajutorul lui. „Un alt comportament care ar putea fi potrivit pentru fenotipare în viitor este contactul nasonasal dintre scroafă și purceii ei. Dacă acest comportament este manifestat mai des, vor exista mai puține pierderi prin strivire.
Sperăm ca în viitor să putem recunoaște acest comportament în mod automat prin intermediul unui algoritm”, spune Czycholl despre alte proiecte de cercetare planificate la PIC.
Concluzie
Pe scurt: noile cerințe pentru sistemele de fătare pot fi puse în aplicare, dar managementul joacă un rol decisiv. Desigur, PIC este întotdeauna acolo pentru a-și consilia clienții cu ajutorul echipelor de suport adecvate. Scroafele au deja astăzi caracteristicile necesare, dar, în conformitate cu obiectivul companiei „Never Stop Improving”, se pot întâmpla de asemenea multe lucruri. În acest punct intervine PIC punând accent pe durabilitate în sensul corectitudinii științifice și al orientării către succesul pe termen lung. În acest fel, PIC își aduce aportul pentru a se asigura că fermierii pot stăpâni cu succes această provocare și o pot folosi în avantajul lor.
